In trecut, dansul era inclus in educatia femeilor, inca de la varste fragede, nu doar pentru frumusetea si gratia acestei arte, ci si ca o practica de cultivare a corpului si a interiorului, intr-un mod specific feminin.

In acele vremuri, pentru femei era perfect natural sa exprime prin dans si limbaj corporal: frumusete, gratie, naturalete, rafinament, supletea interioara, aspiratie catre Divinitate.

Exersarea limbajului corporal le permitea mai tarziu sa isi dezvaluie firesc frumusetea interiorului, adevarata frumusete feminina.

In viziunea Taiyin a dansa e mai mult decat a ne ne misca oricum in ritmul muzicii, este o combinatie intre a ne lasa libere si a fi atente la ce se dezvaluie prin exprimarea corpului sau la ce transmitem in exterior prin limbaj corporal. Astfel dansul presupune atat exprimare libera cat si modelare interioara.

De aceea dansul nu ar trebui sa lipseasca din viata niciunei femei!